Se mai numește și:
cumulău, himel, curpăn, tofolean, mălugăUnde se găsește:
- Se întâlnește în flora spontană din lunci, zăvoaie, tufișuri, marginea pădurilor.
- Anumite soiuri ameliorate sunt cultivate și folosite în industria berii.
- Plantă cățărătoare perenă.
- Tuplina poate atinge și 5 m.
- Frunzele sunt păroase și aspre.
- Florile sunt adunate în conuri ovoidale și sunt acoperite cu un praf fin de culoare galbenă-aurie, numit lupulină.
Înflorește în:
Ce se recoltează:
Conurile se recoltează în perioada înfloririi, când au culoarea verzuie-gălbuie (lunile august - septembrie).
Se recoltează în:
Proprietăți terapeutice:
Printre proprietățile terapeutice ale hameiului se numără cele neurosedative, calmante, antispastice, relaxante, ușor hiptonice, bacteriostatice, antiseptice, antituberculoase, anafrodisiace, vermifuge, stimulatoare a secreției gastrice, aperitive, tonic-amare, aromatizante.
Acțiuni terapeutice:
Acțiunea terapeutică a hameiului vizează:
Pentru uz intern:
Alte utilizări:
Conurile de hamei sunt folosite ca ingredient aromatizant-amar în prepararea berii și au efect de conservare.