Băbească neagră
Băbească neagră
Băbească neagră
Băbească neagră

Se mai numește:

  1. Crăcănată, Rară neagră, Rășchirată, Căldărușă - în România;
  2. RastriopaSerecsia - în Basarabia și Ucraina.
Utilizare: 
  1. Din soiul Băbească neagră se obțin vinuri roșii de masă.
  2. În anii cu toamne calde și lungi, când strugurii reușesc să acumuleze concentrații mai mari de zaharuri, se obțin vinuri superioare roșii, intens colorate.
Originea: 
  1. Soi vechi românesc, menționat și în „Letopisețul Țării Moldovei”.
  2. Existența podgoriei Nicorești este legată de istoria soiului Băbească neagră.
Arealul de răspândire și de cultură: 
  1. Pe suprafețe mai mari sau mai mici, soiul Băbească neagră se întâlnește în multe podgorii românești.
  2. Preponderent este cultivată în sudul Moldovei, nordul Dobrogei și pe nisipurile din Dobrogea și Buzău.
Descriere botanică: 
  1. Lăstarii sunt viguroși, cu striuri roșii, mai intense la noduri.
  2. Inflorescențele sunt înserate pe nodurile 5/6 sau 4/5. Frecvent, un lăstar poartă câte doi ciorchini.
  3. Strugurii sunt de mărime mijlocie sau mare, de 16 - 18cm lungime, rămuroși, cu boabe rare.
  4. Bobul este mijlociu, ușor turtit la poli, de culoare negru-albăstruie. Pielița este subțire, miezul moale, suculent, fără aromă, cu gust plăcut, dar lipsit de aromă.
Caracterizarea agrobiologică: 
  1. Băbeasca neagră dezmugurește la mijlocul lunii aprilie.
  2. Înflorirea se produce târziu, în luna iunie.
  3. Strugurii intră în pârgă cel mai devreme la sfârșitul lunii iulie, dar se poate prelungi până după mijlocul lunii august.
  4. Maturitatea strugurilor este atinsă la sfârșitul lui septembrie, iar în anii cu veri mai răcoroase la începutul lunii octombrie.
  5. Portaltoii optimi pentru Băbeasca neagră sunt SO4, SC-2, SC-26, deoarece aceștia susțin producția, dar temperează vigoarea mare de creștere a soiului.
  6. Dă rezultate bune cultivat pe rădăcini proprii, pe nisipuri, datorită capacității acestora de a explora un volum mare de sol.
  7. Producția și valoarea strugurilor variază în funcție de arealul de cultivare. Cele mai bune rezultate se obțin în zonele colinare, cu soluri de fertilitate mijlocie.
  8. Soiul este relativ sensibil la secetă, are rezistență mijlocie la mană, putregaiul cenușiu și molia strugurilor.
Caracterizarea agrofitotehnică: 
  1. Băbeasca neagră este un soi cu vigoare mare și fertilitate medie (60 - 65% dintre lăstari sunt fertili).
  2. În anii cu condiții climatice nefavorabile florile se pot scutura chiar și în proporție de 70%.
  3. Se conduce pe tulpini înalte și semiînalte. În zonele cu înghețuri frecvente, cea mai indicată formă de tăiere este capul înălțat Dr. Guyot, pe brațe cu înlocuire periodică.
  4. Fertilizarea cu azot trebuie să fie făcută cu doze mici, schema de fertilizare recomandată fiind: N100P150K150 kg/ha substanță activă.
  5. Fertilizarea organică se face anual cu 25 - 30 tone gunoi de grajd/ha.
Caracterizarea tehnologică: 
  1. Soiul Băbească neagră are o coacere mai târzie la Murfatlar, unde este depășit net de soiurile Pinot noir și Cabernet Sauvignon.
  2. La Drăgășani și Odobești procesul de maturare întârzie, iar calitatea strugurilor este mai bună.
  3. Potențialul alcoolic mediu cel mai scăzut al strugurilor se înregistrează la șes și pe sol brun-roșcat de pădure.
  4. Pe dealuri, acumularea de zaharuri este întotdeauna mai mare.

Epoca de maturare:

Productivitatea: 
  1. Băbeasca neagră are producții mari, de 20 t/ha și chiar mai mult.
  2. În funcție de zonă și sistemul de cultură, producția unui butuc variază între 3,5 și 9 kg.
Variații si clone: 
  1. Fiind un soi vechi, prezintă numeroase biotipuri, ce se deosebesc prin culoarea boabelor strugurilor: verde-roz, roz-cenușiu sau roșu-închis.
  2. Există și varietatea Băbească gri, din care se obțin vinuri albe de masă.
  3. La Stațiunea de Cercetări Pietroasa a fost omologată în 1989 clona Băbească neagră - 94Pt, cu producții de 21 t/ha.