Când se întâmplă
- Crăparea scoarței se produce cel mai frecvent din cauza gerului, în special a gerurilor de revenire, adică cele care urmează unor perioade mai calde.
- Alternarea perioadelor geroase cu ferestrele de căldură sunt mult mai periculoase pentru pomi decât perioadele lungi cu geruri extreme.
- Gerurile de revenire sunt un fenomen care se produce frecvent în Banat, Dobrogea, Câmpia Română și Câmpia de Vest.
- Cele mai predispuse specii la crăparea scoarței sunt sâmburoasele (cireș, prun, cais, piersic).
- Cel mai adesea scoarța și trunchiul pomilor crapă în iernile cu geruri de revenire, care urmează toamnelor calde și umede.
- Văruirea trunchiului este singura metodă eficace care poate reduce ecartul termic periculos care se poate crea în zilele însorite de iarnă, precedate sau urmate de nopți foarte geroase. (Culoarea albă a varului reflectă radiația solară, împiedicând încălzirea trunchiului și dilatarea care poate conduce la crăpări ale scoarței.)
Cum se tratează crăpăturile
- Pentru operațiune avem nevoie de un briceag sau o daltă bine ascuțite, sterilizate cu alcool sau cu o soluție de clor.
- Se decupează zona de scoarță afectată, iar dacă a crăpat și trunchiul, se răzuiește inclusiv crăpătura.
- Cicatricea se pensulează imediat cu o soluție de zeamă bordeleză sau cu un alt fungicid cupric, într-o concentrație de 10 ori mai mare decât cea indicată pentru tratamentele curente.
- După ce fungicidul se usucă, cicatricea se sigilează cu un lac poliuretanic (lac de mobilă). În lipsa lacului poliuretanic se poate folosi și un var (poate fi și lavabil) de culoare albă pentru interior.
- Același tratament poate fi aplicat și în cazul rănilor cu scurgeri de clei.
