Se mai numește și:
alior, boranță roșie, mierea-ursului, arariel, otrățel, planta castraveteUnde se găsește:
- Crește spontan pe terenuri cu umiditate, la marginea drumurilor și a căilor ferate, printre dărămături.
- Poate fi cultivată, atât pentru aspectul ornamental, cât și pentru proprietăți terapeutice sau alimentare.
- Plantă erbacee anuală.
- Tulpinile sunt erecte, cu ramuri, atingând și 80 cm.
- Frunzele au formă ovală, sunt zimțate pe margini și au pețiol aripat.
- Florile sunt stelate, cu 5 petale, la început roșii, iar apoi albastre sau albe-azurii.
Înflorește în:
Ce se recoltează:
În scopuri terapeutice este utilizată partea aeriană a plantei, ce se recoltează în perioada înfloririi, în dimineți cu soare.
Se recoltează în:
Proprietăți terapeutice:
Limba-mielului are proprietăți laxative, depurative, galactogoge, diuretice, pectorale, emoliente, sudorifice, febrifuge, tonice, vulnerare, cicatrizante, calmante.
Acțiuni terapeutice:
Acțiunea terapeutică a plantei limba-mielului vizează:
Pentru uz intern:
- bronșite
- astm bronșic
- catar pulmonar
- pneumonie
- pleurezie
- congestie pulmonară
- angine
- emfizem pulmonar
- răceală
- gripă
- guturai
- tuse
- răgușeală
- laringită
- febre eruptive
- steatoză hepatică
- hepatite
- icter
- constipație
- digestie lentă
- intoxicații
- tulburări de ritm cardiac
- palpitații pe fond nervos
- congestie renală
- retenție urinară
- litiază renală
- eliminarea clorurilor
- stări nervoase
- spasme nervoase
- ipohondrie
- crampe musculare
- depresie
- insomnii
- reumatism
- artroze
- junghiuri intercostale
- gută
Pentru uz extern:
Alte utilizări:
- Frunzele de limba-mielului au gust de castravete și sunt folosite ca aromatizante în salate și borșuri.
- Florile dau un colorant albastru pentru oțeturi aromate, tincturi și lacuri.