Se mai numește și:
vindecea, iarbă-de-toate-bolile, voinicică, aișoară, bruncuță, floare-de-lingoare (tifos), buruiană-de-bubă-rea, frunza-voinicului, iarba-tăieturii, vindecătoareUnde se găsește:
Crește în colonii în toată țara, prin locurile umede și umbrite, prin pădurile de foioase și poieni, livezi, grădini, la marginea gardurilor și a drumurilor.
- Plantă erbacee bianuală sau perenă.
- Rădăcina este pivotantă.
- Tulpina este dreaptă, cu formă cilindrică și are dimensiuni situate între 30 - 80 cm. Fără ramuri, este glabră spre vârf și cu peri mici la bază.
- Frunzele, cu pețiol și adânc crestate, sunt triunghiular-reniforme sau ovate.
- Florile sunt numeroase, albe, cu patru petale, adunate în raceme terminale.
- Fructele au formă de mini-păstăi, lungi de 5 - 7 cm.
- Semințele sunt negre, minuscule și lucioase. O singură plantă poate produce sute de semințe, ce se răspândesc și la câțiva metri distanță de planta mamă.
Înflorește în:
Ce se recoltează:
În scop terapeutic se utilizează:
- partea aeriană a plantei, ce se recoltează în perioada înfloririi
- frunzele neapărat proaspete, ce au miros de usturoi când sunt frecate între degete. Atenție Prin uscare, frunzele își pierd proprietățile terapeutice.
Se recoltează în:
Proprietăți terapeutice:
Usturoița este apreciată în medicina naturistă pentru proprietățile sale antidiareice, depurative, antiputride, vermifuge, expectorante, sudorifice, diuretice, stimulente, topice, antiscorbutice, anticanceroase, hipotensive, antiseptice, dezinfectante, astringente, cicatrizante, vulnerare.
Acțiuni terapeutice:
Acțiunea terapeutică a plantei vizează:
Pentru uz intern:
Pentru uz extern:
Alte utilizări:
- Frunzele se folosesc ca înlocuitor al usturoiului.