Se poate folosi cenuşa ca îngrăşământ? Dar cea din peleți?
Se poate folosi cenuşa ca îngrăşământ? Dar cea din peleți?
  1. Cenuşa conţine toate elementele nutritive necesare dezvoltării plantelor, mai puţin azotul.
  2. Cenuşa produsă iarna într-o gospodărie, prin arderea lemnelor pentru încălzire, poate acoperi aproape în totalitate necesarul de fosfor şi potasiu al unei grădini de legume mici spre mijlocii.
  3. Poate fi utilizată ca fertilizant cenuşa care provine din arderea lemnelor, paielor, gunoiului, cocenilor, tulpinilor de floarea soarelui, hârtiei şi a celei rezultate din arderea scoarţei copacilor.
  4. Nu poate fi utilizată ca îngrăşământ cenuşa provenită din arderea cărbunilor de mină.
  5. Cenușa din peleți sau brichete de rumeguș, rezultată din arderea acestora în centrale este, de asemenea, foarte bună pentru îngrășarea solurilor.

Atenţionări

  1. ​Fertilizarea cu cenuşă produce efecte maxime atunci când este încorporată în sol în stare uscată.
  2. Întrucât este higroscopică, cenuşa lăsată în aer liber, se umezeşte şi îşi pierde din calităţi.
  3. Astfel, aceasta trebuie adunată pe timpul iernii în saci de plastic, legaţi la gură.
  4. Din acelaşi motiv, este greşită aruncarea cenuşii în grădină iarna, pe zăpadă.
  5. Momentul cel mai potrivit pentru administrarea cenuşii este toamna, când se încorporează în sol prin arătură ori săpare.
  6. Administrată primăvara, cenuşa poate inhiba germinaţia seminţelor.

Limitele utilizării cenuşii

  1. Cenuşa are o reacţie alcalină, având efect de corecţie asupra solurilor acide.
  2. Nu este indicată a fi administrată pe solurile alcaline.
  3. Cenuşa nu este recomandată a fi folosită pentru fertilizarea solurilor unde se cultivă plante iubitoare de mediu acid (de pildă afinul).
  4. Nu este indicat a se administra cenuşă pe solurile grele, umede.
  5. Este bună pentru solurile uşoare, cu drenaj bun.

Alte articole despre:

De sezon

mai multe de sezon