Se mai numește și:
mac de câmp, mac sălbatic, măcuț, mac-iepuresc, macul-cucului, paparoane, paparume, pipijoare, pipaciUnde se găsește:
Macul roșu se întâlnește în lanurile de cereale, la marginea drumurilor și a căilor ferate, pe dealuri și în fânețe.
- Plantă erbacee anuală cu tulpină ramificată, ce poate atinge înălțimi între 50 - 80 cm.
- Frunzele au formă alungită, sunt alterne și au crestături adânci.
- Florile, cu 2 sepale și 4 petale de culoare roșie, sunt pătate cu negru la bază.
- Fructele macului roșu sunt capsule terminale, cu disc stelat.
Înflorește în:
Ce se recoltează:
- În medicina naturistă sunt utilizate petalele florilor, ce se recoltează la înflorire (mai - iunie), după care se usucă la umbră, în strat subțire.
- Sunt folosite și fructele, crude sau uscate.
Se recoltează în:
Proprietăți terapeutice:
Macul roșu are proprietăți emoliente, antitusive, pectorale, sudorifice, diuretice, sedative, antispastice, decongestive, ușor hipnotice.
Acțiuni terapeutice:
Acțiunea terapeutică a macului roșu vizează:
Pentru uz intern:
Pentru uz extern:
Alte utilizări:
Petalele macului roșu pot fi folosite în alimentație, la colorarea siropurilor și a bomboanelor.