Se mai numește și:
ciudă, podbal de munte, țâța oilor, tabacul câmpului, carul zânelor, carul păduriiUnde se găsește:
- Crește în pajiști umede și fânețe, în zone submontane și montane, cel mai frecvent în munții Moldovei și în Apuseni.
- Plantă erbacee perenă, rizomatoasă, cu rădăcini fibroase.
- Tulpina este înaltă de 40-70 cm, păroasă, lipicioasă, neramificată purtând la capătul superior flori mari (6-8 cm) galben-aurii.
- Frunzele formează o rozetă la baza tulpinii și au formă eliptică sau ovată.
Înflorește în:
Ce se recoltează:
- Florile se recoltează fără peduncul imediat după înflorire. După uscate, au un miros plăcut și provoacă strănutul.
- Planta întreagă (flori, frunze și rădăcini) se recoltează, tradițional, de Sânziene (29 iunie).
Se recoltează în:
Proprietăți terapeutice:
- Arnica are proprietăți antiseptice, decongestive, stimulente cerebral, diuretice, dezinfectante extern, cicatrizante, antireumatice, antiinflamatoare.
- Atenție! La doze mai mari de 4-5g, devine toxică și provoacă alergii, dermatoze, paralizii și chiar deces prin stop respirator.
Acțiuni terapeutice:
- Arnica are acțiuni terapeutice în:
Pentru uz intern:
Alte utilizări:
- Frunzele uscate sunt folosite ca înlocuitor de tutun.
- Uleiul eteric extras din arnică este utilizat în industria cosmetică la prepararea unor creme.