Se mai numește și:
brădișor, talpa-ursului, părul-porcului, brânca-ursului, brâul-vântului, cornățel, iarba-ursului, mușchi-de-piatră, piciorul-lupului, piedică, piedica-vântului, piedica-găinii, podică, praful-strigoilor, cornișorUnde se găsește:
Crește în flora spontană pe pășuni umede, mlaștini turboase, zone pietroase, în molidișuri, brădete, făgete.
- Plantă erbacee perenă, cu rădăcini adventive.
- Tulpinile sunt târâtoare, lungi de 50 - 100 cm, cu ramuri ascendente.
- Frunzele, de dimensiuni mici și grupate în verticile, sunt dese, ascuțite, cu un păr alburiu în vârf.
- În lunile VII - X apar 2 - 3 spice sporifere.
Ce se recoltează:
În scop terapeutic se folosesc:
- ramurile fără spice și fără tulpini târâtoare. Au un gust amar, ușor dulceag.
- spicele cu spori, care se recoltează înainte de maturitate (lunile iulie - august)
Se recoltează în:
Proprietăți terapeutice:
- Pedicuța are proprietăți purgative, laxative, vomitive, emenagoge, carminative, emetice, diuretice, antitumorale, antilitiazice, antireumatice, antialcoolice, antitabagice.
- Deoarece alcaloizii au acțiune iritantă asupra mucoaselor, preparatele din pedicuță vor fi utilizate un timp limitat.
Acțiuni terapeutice:
Acțiunea terapeutică a pedicuței vizează:
Pentru uz intern:
- afecțiuni renale
- litiază renală
- infecții urinare
- stimularea contracțiilor uterine
- eliminarea acidului uric
- amenoree
- dismenoree
- retenție urinară
- orhită
- hepatite
- ciroză
- cancer hepatic
- gastrite
- constipație
- flatulență
- activarea peristaltismului intestinal
- diaree
- dizenterie
- colită cronică
- parazitoze digestive
- hemoroizi
- reumatism
- artrite
- entorse
- dureri articulare
- crampe musculare
- diabet zaharat
- astm bronșic
- insuficiență respiratorie
- hipertensiune arterială
- alcoolism
- tabagism