TriPeri (peri împletiți)
Preț: 199 Lei
Novembra
Preț: 169 Lei
Untoasă Hardy
Preț: 43 Lei
Monica
Preț: 35 Lei
- Specie întâlnită în Europa, Asia şi Africa.
- Poate fi întâlnită în toate regiunile ţării noastre.
- Este considerată cel mai periculos dăunător în grădinile de legume, răsadniţe, sere, solarii, dar şi în câmpurile cu sol bogat în materie organică.
- Coropişniţa dezvoltă o generaţie la doi ani. Din acest motiv atacurile par a fi mai violente din doi în noi ani.
- Deşi deloc dorită, prezenţa coropişniţelor indică este şi un indicator al fertilităţii ridicate a solului.
Ce atacă şi cum dăunează:
-
Coropişniţa este omnivoră, hrănindu-se atât cu plante, cu pradă vie (râme, larvele altor insecte) sau chiar cu cadavre de insecte.
-
Dăunează direct prin roaderea rădăcinilor plantelor, în momentul răsăririi sau repicării.
-
Dăunează indirect atunci când îşi sapă galeriile, scoţând la suprafaţă seminţele ori deranjându-le pe cele încolţite.
-
Indiciul clar al unei plante atacate de coropişniţă este ofilirea inexplicabilă şi smulgerea uşoară din sol, cauzată de retezare.
-
Recolta poate fi compromisă complet, în doar câteva zile, pe un teren infestat de coropişniţe.
-
Atacă tomatele, vinetele, ardeii, castraveţii, ceapa, morcovii, cartoful, ridichea, varza, conopida, sfecla, floarea-soarelui etc.
-
Cu deosebire larvele sunt deosebit de lacome, producând cele mai mari pagube.
-
La răsaduri sunt retezate rădăcinile, fapt care conduce la înlocuirea repetată a acestora.
-
Atacul coropişniţei apare sub formă de caverne sau rosături la colet, tuberculi, bulbi rizomi sau rădăcini.
-
De multe ori (cum e cazul cartofului) galeriile săpate de coropişniţe în tuberculi sau rizomi deschid calea unor infecţii care conduc, în cele din urmă, la compromiterea completă a acestora.
-
De regulă, atacurile se manifestă în vetre. Vetrele pot fi uşor observate după ploaie sau irigare, fiind vizibile, ca nişte ridicături, galeriile săpate imediat sub nivelul solului.
-
Primele atacuri ale coropişniţei pot fi înregistrate încă din luna martie când, ieşind din hibernare, pătrund în răsadniţe, sere ori solarii.
-
Pericolul prezentat de coropişniţe rămâne ridicat pe toată durata de producere a răsadurilor şi înfiinţarea culturilor în câmp.
-
Deşi impactul dăunător al coropişniţelor începe să scadă odată cu luna iunie, plantele continuă să fie deranjate de activitatea subterană a acestora.
Cum poate fi prevenit:
-
Arăturile adânci de iarnă şi lucrările solului primăvara cu grapa cu discul şi cultivatorul distrug o mare parte din ouă larve şi adulţi.
Cum se combate bio:
-
În solurile puternic infestate se sapă toamna, din loc în loc, gropi de 50/50/50 cm, care se umplu cu gunoi de grajd, de preferinţă de cabaline. Gropile vor atrage un număr mare de coropişniţe.
-
Iarna gropile se desfac, iar gunoiul se arde sau se împrăştie, expunând coropişniţele gerului. Capcanele cu gunoi trebuie desfăcute până cel târziu mijlocul lunii februarie.
-
Plasarea de capcane primăvara, pe terenul infestat.
-
Inundarea cuiburilor de ouă cu apă clocotită, odată ce sunt depistate, în lunile iunie-iulie. Ouăle sunt depuse în camere de mărimea unui ou, la 10-15 cm adâncime.
-
La reducerea populaţiilor de coropişniţe contribuie masic cârtiţele şi o serie de păsări.
Cum se combate chimic:
-
Tratamentele chimice împotriva coropişniţelor se prezintă sub forma unor momeli toxice.
-
Insecticidele avizate în ţara nostră pentru combaterea coropişniţei sunt următoarele: MESUROL 2 RB (GB) (5 kg/ha, administrat pe sol cu încorporare uşoară), COROCID (40 kg momeli/ha la transplantarea răsadurilor), SINTOGRILL SUPER (AB) (30 kg/ha - momeli toxice).
