Se mai numește și:
bumbac-de-câmp, buruiană-de-in, colțul-lupului, bumbăcăriță, firicică, gălbinare, in-sălbatic, iarba-urâciunii, gura-mâței, lânăriță, prostovanic, trăpangUnde se găsește:
Crește spontan în toate zonele țării, de la câmpie până în zona montană inferioară, pe parcele înțelenite și cultivate, prundișuri, pășuni, la marginea râurilor și a drumurilor.
- Plantă erbacee perenă, cu tulpină dreaptă, fără ramuri.
- Frunzele sunt asemănătoare cu cele de in: alterne, opuse, în formă de lance.
- Florile au culoarea galbenă și sunt dispuse sub forma unui ciorchine.
- Fructele sunt capsule ovoide, cu semințe mici și turtite.
Înflorește în:
Ce se recoltează:
- Tulpina cu flori, cu miros grețos și gust amar, se recoltează în timpul înfloririi (perioada mai - septembrie).
- Fructele se recoltează separat.
Se recoltează în:
Proprietăți terapeutice:
- Linarița are proprietăți depurative, purgative, diuretice, laxative, vermifuge, antihemoroidale, emoliente, sudorifice, rezolutive, narcotice, antihemoragice, antiacneice.
- Poate fi folosit și ca adjuvant în baia copiilor scrofuloși.
Acțiuni terapeutice:
Linarița poate fi folosită în tratarea și ameliorarea următoarelor afecțiuni: