Se mai numește și:
Drăgaică, floarea Sfântului Ion, închegătoare, cornățel, asprișoară, turiță lipicioasă, smântânică, beteala regineiUnde se găsește:
- Crește spontan de la câmpie până pe platourile montane, în pajiști, fânețe, poieni, la marginea drumului, pe terasamentele de cale ferată și la marginea pădurilor.
- Plantă perenă erbacee, rizomatoasă.
- Tulpinile au 30 -100 cm înălțime și poartă la extremitate flori grupate în inflorescențe, galben-aurii sau albe, cu un parfum inconfundabil de miere.
Înflorește în:
Ce se recoltează:
- Vârfurile purtătoare de flori ale tulpinilor, în perioada de maximă înflorire.
Se recoltează în:
Proprietăți terapeutice:
- Sânzienele sunt mult apreciate în medicina naturistă pentru că are proprietăți colagoge, depurative hepatic și renal, diuretice, galactogoge, sudorifice, antiinflamatoare, astringente, cicatrizante, sedative, antispasmodice în afecțiuni neurovegetative, aperitive, aromatizante.
Acțiuni terapeutice:
Sânzienele au acțiune terapeutică în:
Pentru uz intern:
- icter
- calculoză biliară
- curățirea ficatului de toxine
- curățirea pancreasului de toxine
- calculoză renală
- edeme renale
- afecțiuni uterine
- oligurie
- efecte afrodisiace
- afecțiuni ale glandei tiroide
- afecțiuni ale coardelor vocale
- tumori ganglionare
- nevroze
- isterie
- vertij
- insomnie
- epilepsie
- reumatism
- obezitate
- anemie
- afecțiuni ale tiroidei
Pentru uz extern:
Alte utilizări:
- Sânzienele pot fi folosite și la aromatizarea lichiorurilor.
- Din fructe și rădăcinile uscate se poate prepara un foarte bun surogat de cafea.
- Florile de sânziene mai sunt utilizate la închegarea laptelui și la colorarea brânzei.