produs chimic utilizat pentru combaterea acarienilor (păianjenilor roşii).
Calificativ botanic ce desemnează o plantă fără tulpină (violeta de Africa).
Fruct indehiscent, sămânţa nu este sudată de înveliş
Frunze reduse la dimensiunea unor ace (conifere).
(referitor la sol); Este utilizat prin raport cu alcalin. Se spune despre un sol că este acid dacă pH-ul său se situează între 6,5 şi 7 şi că este foarte acid dacă pH-ul este mai mic de 6,5. Acest tip de sol sărac în calcar este preferat de plantele acidofile, cum ar fi azaleea, albăstreaua, iarba-neagră, tulichina şi rododendronul.
Metodă prin care se adaptează o plantă la un nou climat după ce a fost mutată din climatul de origine. De exemplu, se aclimatizează răsadurile sau plantele de interior atunci când sunt scoase afară primăvara. Ise mai spune şi călire.
Calificativ ce desemnează frunzele terminate într-un vârf ascuţit şi lung (teiul).
Amenajare specială realizată într-un bazin de sticlă, împărţit în două părţi, una cu apă şi cealaltă cu pământ, pentru creşterea amfibienilor.
Calificativ ce desemnează un organ ce apare într-o poziţie, într-un loc, pe plantă, cu totul altul decât cel în care se dezvoltă el în mod normal (rădăcinile aeriene ale filodendronului sau singoniumului; mugurii de pe internoduri sau rădăcini).
(a solului) Aerarea constă în afânarea solului pentru a permite intrarea aerului.
Subordin de insecte homoptere cuprinzând păduchii de plante mici, cu forme aripate și nearipate.
A lucra pământul, a-l ara pentru a-l aera şi a-l face mai permeabil pentru aer şi apă.
Nume dat sărurilor pe care le formează sulfatul de aluminiu cu diferiți compuși alcalini. Mai cunoscută este sarea formată de sulfatul de aluminiu cu potasiul, denumită popular piatră-acră. Alaunul se folosește în industria farmaceutică, vopsitorie, tăbăcărie, în industria hârtiei etc.
Totalitatea straturilor tinere situate între scoarța și inima trunchiului unui copac, prin care trec apa și sărurile minerale.
Se referă la solul al cărui pH este mai mare de 7. Opusul acestui termen este acid. Un sol alcalin este în general bogat în calcar.
Interacțiunea negativă dintre anumite substanțe lăsate de o plantă în sol și dezvoltarea rădăcinilor unei plante învecinate, de specie diferită sau din aceeași specie. Prezența în sol a substanțelor aleopatice contribuie la apariția fenomenului de oboseala solului, care se manifestă asupra pomilor tineri replantați pe suprafețe proaspăt defrișate.
Calificativ ce desemnează frunzele dispuse câte una, la niveluri diferite, pe tulpină.
(1) Ramură mică detașată dintr-o plantă-mamă, folosind la altoire;
(2) A introduce o ramură a unei plante în țesutul alteia, stabilind astfel un contact înntre țesuturile lor generatoare pentru a da plantei altoite însușirile altoiului.
Tehnică de altoire folosită pentru a face posibilă conviețuirea unor parteneri (soi, portaltoi) care nu au afinitate (de exemplu gutuiul cu unele soiuri de păr ca: Williams, Favorita lui Clapp, Untoasa Bosc etc.). Prin această tehnică, întâi se altoiește pe gutui un soi de păr cu care are afinitate, iar în anul următor se face a doua altoire pe păr, cu soiul de păr pe care dorim să-l înmulțim, dar care nu are compatibilitate directă pe gutui.
(la plante) Adâncitură, cavitate pe suprafaţa unor organe.
Din genul Amaranthus fac parte aproximativ 70 de specii. Speciile acestui gen prezintă o vivacitate excepțională și o capacitate de înmulțire rar egalată, o plantă producând în jur de 1 milion de semințe. Probabil cel mai cunoscut membru al genului este Amaranthus retroflexus L. (știrul porcesc), una dintre buruienile de temut din culturi. În ultima perioadă plantele acestui gen sunt privite cu interes tot mai ridicat, datorită unui compus anti-cancerigen proaspăt descoperit. Speciile genului Amaranthus au o valoare nutritivă deosebită, fiind foarte apreciate în trecut, în dieta popoarelor americane precolumbiene.
Substanţă încorporată în sol în scopul de a-i îmbunătăţi compoziţia şi proprietăţile fizice. Compostul şi gunoiul de grajd sunt amelioratori ai solului.
Materiale ce se aplică cu scopul de a corecta aciditatea sau alcalinitatea solurilor sau pentru refacerea structurii acestora.
Inflorescență asemănătoare cu spicul dar florile sunt unisexuate iar axul inflorescenței este uneori flexibil, deci pendul, mai ales la amenții masculi (la salcie, nuc, mesteacăn etc.).
Știința care se ocupă cu studiul soiurilor de viță-de-vie.
Termen ce desemnează frunzele fără peţiol, a căror bază înconjoară parţial tulpina.
Substanță chimică de sinteză, obținută prin combinarea unor diferite elemente chimice.
Substanţe lichide care au proprietatea de a distruge sau opri evoluţia unor microorganisme.
Boli ale plantelor horticole produse de ciuperci microscopice, care provoacă leziuni pe frunze, seminţe, fructe, tulpini, sub formă de adâncituri cu marginile diferit colorate.
Calificativ ce desemnează plantele care al căror ciclu vegetativ complet se desfăşoară de-a lungul unui singur an. Plantele anuale se seamănă primăvara şi mor toamna.
1. În floricultură termenul desemnează amploarea, suprafaţa, diametrul unei tufe, fie ea de plante florifere, fie de plante cu tufiş decorativ.
Apa din spațiile mici ale solului reținută cu forțe de capilaritate, care sunt slabe, de obicei sub 1-1,5 atmosfere și poate fi absorbită de plante..
Apa din solurile saturate cu apă care se scurge în profunzime, atrasă de forța gravitației. Această apă nu este reținută cu nici o forță de către sol.
Termen ce desemnează plantele lipsite de petale.
(cu referire la tratamentele fitosanitare). Tratamente care se fac după scuturarea florilor.
Tijă de lemn, plastic sau metal înfiptă în sol cu scopul de a susţine o plantă sau un grup de plante.
Plantă lemnoasă cu o singură tulpină, trunchi şi coroană, formate distinct, talie de peste 5m, longevive.
Plantă lemnoasă, cu numeroase tulpini aproximativ egale, sub formă de tufă, talie mică (1-3m), viaţă scurtă.
Plantă lemnoasă cu mai multe tulpini, inegal dezvoltate, fiecare cu coroană separată, talie mică (3-5m), viaţă mai redusă.
Bulb mic de ceapă obținut din sămânță și care, plantat toamna târziu sau primăvara devreme, produce ceapa obișnuită.
Ale cărui flori pot fi fecundate cu polen de pe propriile antere sau cu polen provenind de la acelaşi soi.
Ale cărui flori nu se fecundează cu polen provenit de la plantele de acelaşi soi.
Îngrășământ chimic ce conține 32-35% N. Este o sare albă sau roz sub formă de cristale sau granule, este higroscopică (a se păstra în locuri uscate), se dizolvă repede în apă. Are acțiune fiziologică slab-acidă, deci se dă cu precădere pe solurile alcaline sau neutre. Se folosește în timpul vegetației.