Busuiocul din sfeștoc, plantă de leac și condiment delicios
Floare de busuioc
Busuiocul din sfeștoc, plantă de leac și condiment delicios
Plante tinere de busuioc
Semințe de busuioc
Se mai numește și:
văsileac, băsileac, borjolică, mejioran, basicUnde se găsește:
- Plantă originară din Orientul îndepărtat și Egipt.
- În țara noastră busuiocul se cultivă în grădinile familiale.
- Plantă erbacee anuală, cu tulpină erectă de 30-60 cm, cu ramificare de la bază, muchiată și acoperită cu peri.
- Frunzele sunt pețiolate, opuse, netede sau gofrate, lucioase, oval-lanceolate.
- Florile sunt micuțe, roz sau albe și apar pe capetele tulpinilor.
Înflorește în:
Ce se recoltează:
- În scop terapeutic se recoltează tulpinile, în pragul înfloririi, de regulă de 3 ori pe an.
- Semințele sunt utilizate, de asemenea, în medicina naturistă. Pentru a obține semințe, o parte din tulpinile florifere trebuie lăsate să atingă maturitatea.
Se recoltează în:
Proprietăți terapeutice:
- Busuiocul are proprietăți bactericide, antifungice, carminative, spasmolitice, stimulent-digestive, galactogoge, axpectorante, febrifuge, antipiretice, diuretice, antiinflamatoare, sedative.
- Deși nu are legătură cu medicina naturistă, trebuie menționat că busuiocul are și „proprietăți” magice și rituale (sfeștocul preotului, busuiocul de sub pernă etc.)
Acțiuni terapeutice:
- Busuiocul are acțiuni terapeutice în:
Pentru uz intern:
Alte utilizări:
- Busuiocul este un condiment de mare valoare, fiind utilizat într-o sumedenie de preparate.
- Uleiurile eterice de busuioc, extrase ori sintetizate, sunt utilizate în industria farmaceutică și cosmetică.
