Se mai numește și: 
ciumasă, buruiană de măsele, măsălari, nebunariță, bolunditoare
Unde se găsește: 
  1. Crește în dărâmături, șanțuri, pășuni gunoite, pe maidane, pe marginea drumurilor și a căilor ferate de la câmpie, până la altitudini subalpine.
  1. Plantă anuală sau bianuală, erbacee, cu rădăcini pivotante.
  2. Tulpina este erectă, cilindrică, ramificată, acoperită cu perișori, înaltă de 60-100 cm.
  3. Frunzele sunt mari, alterne, ovat-alungite sau eliptice, cu perișori pe nervuri și lipicioase, cu pețiol lung și margini dințate.
  4. Florile sunt galben-cenușii, campanulate, cu vinișoare roșiatice pe petale.
  5. Fructele sunt capsule de tip pixidă.

Înflorește în:

  Iunie  Iulie  August
Ce se recoltează: 
  1. În scop terapeutic, de la măselăriță de interesează frunzele bazale, care se recoltează la începutul înfloririi.

Se recoltează în:

  Iunie  Iulie
Proprietăți terapeutice: 
  1. Măselărița are proprietăți halucinogene, parasimpatolitice, sedative, narcotice, antispastice, diuretice, antinevralgice, analgezice.
  2.  Atenție!  Măselărița este o plantă care trebuie folosită cu mult discernământ! Conține scopolamină, motiv pentru care nu se administrează bătrânilor cu ateroscleroză și copiilor sub 6 ani. Administrată în doze mari provoacă amnezie, halucinații, confuzii, comă și chiar deces.
Acțiuni terapeutice: 
  1. Preparatele medicinale din măselăriță sunt recomandate pentru: 
Alte utilizări: 
  1. Frunzele de măselăriță intră în compoziția țigărilor antiastmatice.

Plante care se recoltează în Aprilie