Se mai numește și:
argavan, boroștean, scumpină, mălin roșu, iorgovan, liliac-nemțesc, scrinteUnde se găsește:
- Crește spontan pe coaste însorite și stâncării, în regiunile deluroase și montane.
- Este cultivat ca arbust ornamental în grădini și parcuri.
- Arbust ornamental cu dimensiuni între 3 - 8 m, cu scoarța brun-cenușie.
- Frunzele, de dimensiuni mari, sunt opuse, oval-cordate la bază, fără perișori.
- Florile, de culoare albă, roșie sau mov, sunt grupate în panicule și au un miros foarte plăcut, proaspăt.
- Fructele sunt capsule alungite.
Înflorește în:
Ce se recoltează:
În scop terapeutic se utilizează scoarța, frunzele, mugurii, florile și fructele necoapte.
Proprietăți terapeutice:
Liliacul este apreciat în medicina naturistă pentru proprietățile sale decongestive hepatic, calmante, febrifuge, antifebrile, antinevralgice, tonice, astringente, revulsive, antispasmodice vascular - în cazul mugurilor.
Acțiuni terapeutice:
Acțiunea terapeutică a liliacului vizează:
Pentru uz intern:
Pentru uz extern:
Alte utilizări:
Liliacul intră în compoziția unor creme, șampoane, ape de colonie, săpunuri, produse capilare.